Ce este sudarea cu gaz?


In industria metalelor exista mai multe tipuri de sudare. Una dintre acestea este sudarea cu gaz. Sa zicem ca ai cumparat un arzator de gaz. Cum sa reconstruiesti o flacara pe el?

Tipurile de flacara de sudare

Aspectul flacarii de sudare, temperatura si efectul asupra metalului topit depind de compozitia amestecului combustibilului din aragaz, adica, raportul de oxigen si acetilena in el, in cazul in care arzatorul este oxiacetilena. Gazele pot fi folosite diferit. De exemplu, propanul este folosit pe scara larga pentru disponibilitatea sa. Daca incepeti sa schimbati compozitia amestecului de combustibil, schimbati si raportul dintre gaze si tipul de flacara de sudare. Prin schimbarea raportului dintre oxigen si propan in amestec, puteti obtine mai multe tipuri diferite de flacara de sudare utilizate in diverse scopuri.„

Tipuri de flacara propan-oxigen:

  • masiv
  • obisnuit
  • oxidativ

Pentru sudarea majoritatii metalelor este utilizata flacara obisnuita. Al treilea tip de flacara, oxidativ, se utilizeaza la sudare pentru a imbunatati performanta procesului, dar este necesar sa fie utilizat un fir, care contine o cantitate marita de mangan si siciliu ca deoxidant, la fel este necesar atunci cand se sudeaza arama. Flacara cu exes de acetilena este utilizata la topirea aliajelor dure. Flacara cu un usor exces de acetilena este utilizata la sudarea aliajelor de aluminiu si magneziu.

Procesele metalurgice in sudarea cu gaze

Procesele metalurgice in timpul sudurii cu gaz se disting printr-o serie de caracteristici: un volum mic de baie metalica topita; temperatura extraordinara si concentratia de caldura la locul de sudare; viteza mare de topire si racire a metalului. Principalele in bazinul de sudura sunt reactiile de oxidare si de reducere. Cel mai usor se oxideaza magneziul, aluminiul, avand o mare afimitate pentru oxigen. Oxizii acestor metale nu sunt redusi de hidrogen si monoxid de carbon, prin urmare, la sudarea metalelor sunt necesare fluxurile speciale. Oxizii de fier si nichel, dimpotriva, sunt redusi de monoxidul de carbon si de hidrogenul de flacara, deci la sudarea acestor metale fluxurile chiar nu sunt necesare.

Hidrogenul se poate dizolva in fierul lichid. Cu racirea rapida a bazinului de sudura, acesta poate ramine in cusatura sub forma de bule mici de gaz. Cu toate acestea, sudarea cu gaz ofera o racire mai lenta a metalului, comparativ cu arcul. Prin urmare, in procesul sudarii cu gaz a otel carbon, tot hodrogenul izbuteste sa iasa din metalul de sudura si acesta din urma devine dens.

Schimbari structurale ale metalului in timpul sudarii cu gaz

In rezultatul incalzirii lente, zona de influenta in timpul sudarii cu gaz este mai mare decit cu arcul. Straturile de metal de baza adiacent la bazinul de sudare sunt continue si capata o structura cu granulatie grosiera.

In imediata vecinatate a limitei de sudura, exista o zona de topire incompleta a metalului de baza cu o structura mare, caracteristica unui metal neincalzit. In aceasta zona, rezistenta metalului este mai mica decat rezistenta metalului de sudura, prin urmare poate surveni distrugerea imbinarii sudate anume in acest loc. In continuare este amplasat locul cu o structura cu granulatie grosiera, pentru care topirea cu aparat de sudura a metalului nu depaseste temperatura de 1100-1200 grade celsius. Suprafetele ulterioare sunt incalzite la emperaturi mai scazute si au o structura cu granulatie fina, otel normalizat.

Pentru a imbunatati structura si proprietatile metalului de sudura si in jurul zonei cusaturii, se utilizeaza uneori fier forjat de sudura si tratarea termica locala prin incalzirea unei flacari de sudura sau prin tratarea termica generala cu incalzire intr-un cuptor.

Previous Sala de asteptare ticsita de mizerii si cosurile de gunoi afara
Next ALERTĂ MEDIA: Razer Phone 2 disponibil de acum în oferta Orange