Despre facebook

Eşti nime-n drum dacă n-ai facebook.
Găseşti de la prunci ce ar trebui să se zbenguie în jurul blocului şi să bată mingea, până la oameni în toată firea. Da mai găseşti şi animale ce au profil, firme şi alte profile inepte.
Şi mai bizar e că profilele alea au “prieteni”. Oameni.

Ce nu-mi place mie ?
Prietenia excesivă.

Adică sunt unii care au în lista de prieteni mii de nume, nume de oameni, animale, firme … Nu ştiu, ar trebui să-i invidiez că le merge aşa bine pe plan social sau să-i compătimesc că nu au altceva de făcut decât să dea “add as friend” la tot ce mişcă pe “pereţi”?

“Poza de facebook”.

Brusc, subit şi dintr-o dată nu a mai pomenit nimeni de haifaiv, cam cum s-a întâmplat şi cu gripa porcină. Odată cu trecerea în umbră a site-ului amintit, au migrat spre facebook posesorii de identităţi din acel spaţiu virtual. Printre ei se află şi masele de utilizatori caracterizaţi printr-o formă de îndobitocire cu răspândire în format .mp3, care cică ar fi muzică. N-au venit pe facebook cu mâna goală ci au adus şi noţiunea de “poză de hi5″, puţin cizelată ca să se potrivească cu cazul de faţă, dar în esenţă aceeaşi. Şi aşa apare “poza de facebook”.

Cam ce e poza asta pentru mine? Click-uind de pe perete pe perete, de la un prieten la altul, am întâlnit şi poze de astea.

La fete. Se echipează special pentru această activitate, eventual îşi cheamă cea mai bună prietenă pentru a le ajuta în procesul de creare. În cel mai bun caz au făcut curăţenie înainte, dar sunt destule specimene care-şi fac poză cu dezordinea din jur. Se fâţâie prin casă, pe după perdele, pe după flori, pe canapeaua cea nouă, etc. Unele ştiu că un “strop” de exhibiţionism aduce like-uri şi commenturi din partea masculilor ce salivează în faţa monitorului. Odată regizat cadrul, zbang şi poza apare! A ieşit un pic defocalizată, dar ăsta e un detaliu insignifiant.

La băieţi. Cea mai importantă e freza. Musai să fie “creastă”. Un loc secund e ocupat de tricoul roz*, iar apoi ochelari de soare (deşi poza e făcută în casă), să nu fie orbiţi de propria prostie.

*Ăştia-s ăia mai nefericiţi de nu au avut bani de mers la sală, să aibe ce etala. Totuşi, pentru unii ăsta nu e un impediment. Aşa că dă-i cu poza la bustu gol.

Un caz universal valabil: ăia de nu au “fotograf”, dar nu au nici un trepied, un birou să sprijine aparatu, dar măcar au o oglindă. Şi au rezolvat problema. Ăia de-şi fac poza cu bliţu sunt cei mai tari. Se îndreaptă spre limita penibilului.

Sunt şi poze cu adevărat frumoase pe facebook, dar suntem la “ce nu-mi place”.

Mai sunt şi alte chestii care nu-mi plac, dar sunt nimica toată pe lângă “Prietenia excesivă” şi “Poza de facebook”. De exemplu: ăia de stau şi se joacă toată ziua, dar îmi trimit şi mie prostii de alea, sau ăia ce abuzează de aplicaţii de genu “phrases”.

Despre ce-mi place mie şi ce caut eu acolo având în vedere că sunt atâtea lucruri care îmi provoacă indigestie, o să scriu altă dată, pe ziua de azi e destul. )