O evoluţie ilustrată cel mai simplu prin două imagini.
De la …
la
Adică:
După ce a furat fiecare cât a putut de pe la intreprinderile miniere (un lucru firesc, cine a “muncit” şi-a făcut măcar un garaj cu materialele duse acasă) s-a ajuns la concluzia că nu mai rentează dom`le să le mai ţină deschise că se fură prea mult. Şi-au furat singuri craca de sub picioare, că au rămas fără locuri de muncă.
Şi asta e ţinta acestui post, locurile de muncă. Înainte să se închidă minele aveau şi oamenii o “meserie” şi un loc de muncă. Erau mineri, că trăiau într-o zonă cu bogăţii naturale. Da acu` …?
Acuma văd că au înflorit, în plină criză, cafenele, pub-uri, birturi şi alte locuri în care românul apăsat de probleme economice să-şi poată îneca amarul. Da la cât de rău stă treaba pentru unii, nu le ajunge (salariul – 25%) să scufunde amarul nici măcar până la glezne.
Da măcar e bine. S-au deschis puburi & co. şi s-au făcut locuri de muncă.
O altă fază a evoluţiei ar mai fi supermarket-urile ce au răsărit şi astea ca ciupercile după ploaie. Ce au adus bun? Locuri de muncă! În rest sunt doar alte locuri în care te poţi amăgi căutând prin buzunarele-ţi goale.
Ce să zic? Să trăiţi bine!