E oficial, campania Let’s do it, Romania a luat startul. Voi ce mai aşteptaţi?
25 septembrie 2010 e ziua în care putem să ne demonstrăm nouă, dar şi întregii lumi, că ne putem depăşi barierele, că putem face şi noi o acţiune în masă, un lucru care contează.
Alegeţi!
Dedicaţi ziua de 25 septembrie acestei campanii sau să rămâneţi indiferenţi şi să ocoliţi în continuare grămezile de gunoi, fie că mergeţi la un grătar, fie că doriţi să faceţi o poză. Totuşi, ţineţi cont că dacă vă mutaţi doi metri mai încolo cu grătarul sau le ocoliţi cu aparatul foto, asta nu înseamnă că grămezile de gunoi nu există!
Monthly Archives: March 2010
Nu credeam că o să văd aşa ceva …
În vremuri în care e mişto să scuipi pe jos, să arunci mizeriile lângă coşul de gunoi şi alte forme de manifestare a lipsei bunului simţ, mai sunt şi oameni anormali din fericire. Venind de la liceu am fost plăcut surprins să văd cum o mână de elevi, băieţi şi fete, făceau curăţenie în faţa liceului Emil Racoviţă şi amenajau spaţiul verde.
Nu e o ruşine să te implici, să munceşti, nici să dai cu mătura. E o ruşine să stai nepăsător şi să nu faci nimic!
Sunt curios dacă e o acţiune organizată de ceva profesor, sau e din iniţiativa elevilor. Oricum, felicitări lor!
Pentru pasionaţii de basket din Baia Mare
Baia Mare Ball îşi propune să organizeze, ocazional, concursuri de basket pentru tinerii pasionaţi de acest sport.
Prima competiţie organizată va avea loc în data de 24 Aprilie, iar înscrierile se pot face până în 22 Aprilie. Mai multe puteţi afla de pe site-ul lor: http://www.baiamareball.org/
Doi foşti colegi s-au apucat de treaba asta, uşor nu o să fie, dar nici prea greu, căci unde se adună oameni cu aceleaşi pasiuni, iese treabă şi distracţie. Le urez succes!
Mai băteam şi eu mingea de basket în curtea şcolii, da de când m-am dat pe două roţi m-am cam lăsat …
Cronica Cârcotaşilor
În fiecare săptămână stau şi mă gândesc “Azi e marţi, mâine e Cronica Cârcotaşilor, joi e A state of Trance (ăsta e alt film deja)” şi într-o oarecare măsură aştept cu nerăbdare să vină miercurea, să văd Cronica Cârcotaşilor. Singura emisiune românească (săptămânală, nu cazuri “speciale” de emisiuni ocazionale, care uneori sunt mişto) ce mă mai atrage. “Supratema” emisiunii e ca la toate celelalte canale (alea în care stau aurolacii) televizate, prostia. Diferenţa e că în timp ce (aproape) toate celelalte emisiuni promovează, încurajează, dezvoltă prostia, Cronica Cârcotaşilor o “condamnă”, o arată cu degetul şi încearcă, cam fără succes, să o redreseze. Asta o face unică între toate celelalte rahaturi ce apar pe ecran. În plus mai aduce şi zâmbetul pe buzele celor deştepţi (că doar nu s-or uita proştii la emisiunea aia, nu-i de ei!) într-o viaţă tristă pe care o trăim.
Despre respect …
“pentru că tu te “pretinzi” a fi o persoană cu respect[..]” Stop!
Respect pentru cine? Pentru ce? Dar mai ales de ce?
Ce e respectul ăsta? E cumva un reflex necondiţionat cu care ne naştem şi pe care nu-l pierdem toată viaţa? Toţi oamenii se nasc cu respect pentru toţi semenii lor? Nu, nu cred!
Să vedem ce scuipă DEX Online despre respect:
RESPÉCT s.n. Atitudine sau sentiment de stimă, de consideraţie sau de preţuire deosebită faţă de cineva sau de ceva; defereţa, veneraţie.
Deci cum e cu respectul ăsta? Îl aruncăm în toate părţile cum se aruncă fluturaşii din avioane?
Nu, nu, nu ! …
Dacă vorbesc cu tine, dacă-ţi acord atenţie, dacă nu te înjur în timp ce purtăm o conversaţie, dacă nu vorbesc peste tine într-un dialog, etc … ăsta nu e respect!
Respectul e un sentiment/o atitudine deosebit/ă iar pentru asta trebuie să faci lucruri deosebite, dacă consideri că meriţi respect pentru orice fleac pe care-l faci sau care-l spui, o să te amăgeşti singur/ă.
Şi am respect pentru o persoană care are realizări deosebite într-un domeniu care mă interesează, într-un sport, a dat sfaturi deosebite, a făcut un lucru deosebit, ceva ce iese din tipar, ce e diferit de ce face majoritatea sau pur şi simplu pentru că e o persoană deosebită.
Cei care aşteaptă să aibă respectul tuturor, care cred că respectul e un reflex, un drept … mai gândiţi-vă!
Pentru cârcotaşi, precizez că e doar părerea mea proprie şi personală, şi pot să o ia în seamă sau pot să treacă mai departe, deşi ăsta-i un blog personal şi nu ar mai fi nevoie de această precizare. Aşa şi … pentru cine am respect e treaba mea. Dacă simt nevoia o să-i spun, o să-i arăt persoanei respective sau o să-şi dea singură seama.
P.S Şi aştept aicea comentarii, că-s curios ce părere au alţii despre ce-i ăla respect, cine merită respect, cum se dobândeşte respectul (dacă tu consideri că respectul îl dobândeşti, nu te naşti cu el).